What kind of security needed Moldova |RO| »»»
De ce fel de securitate are nevoie Moldova
14 May 2008
Radu Gorincioi, comentator pe probleme de securitate
La 8 mai, Parlamentul a adoptat în prima lectură noul proiect a Concepţiei securităţii naţionale. Acest document a fost adoptat cu încălcarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.374 din 22.12.2005 privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Concepţiei securităţii naţionale. Fracţiunile PCRM şi PPCD, care au votat pentru acest proiect de lege îşi au raţiunile lor politice. În realitate, Comisia respectivă nu a fost consultată şi nici experţii în domeniu, după cum prevede textul Decretului. De asemenea, a fost depăşit cu 2 ani termenul stabilit pentru elaborarea Concepţiei. În cele ce urmează prezentăm o serie de considerente ce ar trebui avute în vedere dacă se doreşte corelarea prevederilor Concepţiei la realităţile geopolitice.
În Republica Moldova nu există o înţelegere clară şi consensuală a ceea ce ameninţă astăzi securitatea naţională. Ameninţările identificate în proiectul Concepţiei securităţii naţionale diferă de cele din Legea securităţii de stat, iar formulări, precum: „contingentul militar al Republicii Moldova va fi limitat la angajaţi în bază de contract” contravin Doctrinei militare, care rămâne a fi documentul de bază în domeniul securităţii şi apărării. Deşi securitatea de stat este parte componentă a securităţii naţionale, lipsa oricărei referinţe la aceasta în noul Proiect de lege ridică semne de întrebare privind congruenţa legislaţiei în domeniu.
Deşi sunt stabilite nişte linii directorii în politica de securitate naţională, noua Concepţie nu răspunde la întrebarea principală: care sunt criteriile de apreciere a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale? Ameninţările identificate reprezintă un mod simplist de interpretare a securităţii, ce reflectă voinţa politică a partidului de guvernământ. E dificil a înţelege de ce au fost evidenţiate ameninţările de origine socială, coliziunile sociale şi terorismul internaţional, dar nu sunt menţionate: retragerea forţelor ruseşti din Moldova, nivelul înalt al corupţiei, migraţiei ilegale, traficul de organe şi fiinţe umane, etc.?
Este necesar a stabili o ierarhie obiectivă a riscurilor şi ameninţărilor de securitate, în conformitate cu care ar trebui alcătuite programele guvernamentale şi alocate resursele necesare. În caz contrar, asigurarea securităţii naţionale va continua să depindă de abilităţile de reacţie întârziată ale factorilor de decizie.
În condiţiile în care a avut loc elaborarea noii Concepţii, identificarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor de securitate, constituie o problemă deosebit de actuală, la care ar fi trebuit cooptaţi experţi independenţi din mediul academic. Or, dacă proiectul din 2006 al Concepţiei Securităţii a fost supus dezbaterilor publice, până a intra pe Agenda de lucru a Parlamentului, de această dată, proiectul dat a fost elaborat în secret la Preşedinţie, fiind trimis în regim de urgenţă Parlamentului pentru adoptare. Acest lucru denotă existenţa unor probleme de procedură şi un grad înalt de ideologizare a Concepţiei. Această manieră de abordare politizată a problemelor de securitate creează în societate unele dileme şi lasă loc pentru interpretări distorsionate. Iar în lipsa participării reprezentanţilor societăţii civile la dezbateri, societatea devine ostateca unei viziuni depăşite a securităţii.
După cum se ştie, pentru asigurarea securităţii şi apărării naţionale nu trebuiesc sacrificate interesele proprii în favoarea altor state, iar în caz că se atentează la componentele securităţii, statul trebuie să fie în stare să şi le apere. În cazul adoptării noii Concepţii de securitate, pot fi considerate drept cedări majore faţă de interesele Rusiei:
-lipsa unor referinţe exprese la respectarea Tratatului FACE adaptat şi Declaraţiei de la Istambul, precum şi la susţinerea directă şi indirectă a regimului separatist de la Tiraspol;
-plasarea principiului neutralităţii la baza securităţii naţionale;
-demilitarizarea unilaterală a Moldovei prin reducerea rolului Forţelor armate la militarii pe bază de contract, în lipsa unui buget suficient pentru apărare;
-tergiversarea reformelor demarate în sectorul de securitate şi apărare în conformitate cu Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova-NATO.
În condiţiile eficacităţii scăzute a structurilor de securitate, a unui buget redus pentru apărare şi existenţei unei armate slab-pregătite, noua Concepţie poate afecta capacităţile de realizare a securităţii naţionale. În măsura în care Rusia nu respectă principiul neutralităţii, iar din partea UE şi NATO nu provin nici un fel de ameninţări, Moldovei îi va fi tot mai problematic să-şi asigure securitatea fără aprofundarea relaţiilor cu aceste organizaţii.
Sursa:www.timpul.md