In acest document, modul de abordare a relatiilor Republica Moldova–NATO reprezinta un semnal politic »»» 
În acest document, modul de abordare a relaţiilor Republica Moldova-NATO reprezintă un semnal politic

23 May 2008
Viorel Ciubotaru, coordonator de programe IESP
comentariu în cadrul emisiunii „Epicentru”, din 23 mai 2008, EU TV

Acum când Concepţia Securităţii Naţionale a fost votată în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova, mi se pare, în mare parte, un document mult mai aranjat, mai redactat şi mai multe momente esenţiale au fost luate în consideraţie. Pe de altă parte, nu au fost luate în consideraţie unele aspecte care din start era clar că nu vor face parte din amendamentele atât de discutate pe parcursul a doi ani, cum ar fi neutralitatea versus aderarea. Într-adevăr, liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, a avut o poziţie foarte clară faţă de faptul că în acest document nu se face referinţă la staţionarea trupelor ruseşti în Transnistria, ci se vorbea despre evacuarea unor trupe străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Lipsa unei abordări concrete a acestei probleme, precum şi lipsa a 2 amendamente care nu s-au regăsit în textul Concepţiei a constituit şi motivul abţinerii de la vot a fracţiunii parlamentare a PPCD. În unele state, acest concept de securitate naţională este prevăzut în Constituţie şi nu există această punte de trecere, iar mai apoi se elaborează instrumentele de implementare, având în vedere contextele, schimbarea riscurilor, ameninţărilor şi a posibilităţilor, cum ar fi cazul SUA. Un astfel de document ar trebui să prevadă dorinţa prioritară de a contracara cele mai serioase riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova. Eu consider că aceste prevederi se regăsesc în acest document, chiar dacă ne referim şi la abordarea problemei cu privire la prezenţa trupelor armate străine. Sunt de acord că era necesară o referinţă concretă la această problemă, deoarece este importantă această abordare din punct de vedere strategic, dar este mai puţin relevantă în contextul în care au loc anumite negocieri şi se transmit anumite semnale pentru soluţionarea problemei transnistrene.

Soluţionarea problemei transnistrene este o punte spre integrarea în UE

Un alt aspect este integrarea în Uniunea Europeană, care este foarte important şi, de fapt, soluţionarea conflictului transnistrean este ca o punte spre această integrare. Să revenim la pericolul militar asupra securităţii naţionale, care s-a diminuat simţitor în ultimii ani şi sunt fascinante aceste tendinţe de dezarmare, cu excepţia Caucazului, care se înarmează în ritmuri absolut îngrijorătoare. Anume din acest considerent pericolul militar nu a scăzut şi el este prezent şi pe teritoriul Republicii Moldova. În ceea ce priveşte relaţiile Republica Moldova-NATO, faptul că aici este menţionat principiul pragmatismului nu aduce nimic nou, deoarece relaţiile ţării noastre cu această organizaţie au fost dintotdeauna pragmatice şi nu s-a schimbat nimic în noul context.

Dar odată cu semnarea Planului individual de acţiuni Republica Moldova-NATO am trecut calitativ de la o fază a relaţiilor cu NATO la alta, şi are o denumire oficială, şi anume parteneriat intensificat. Putem spune că în acest document, modul de abordare a relaţiilor Republica Moldova-NATO este un semnal politic pe care sper ca Bruxellesul să-l perceapă în mod pragmatic şi realist. În acest context, putem să ne referim la ce este fundamental şi strategic şi ce este conjunctural şi temporal. Astfel, noi avem un document care a fost aproape în exclusivitate aprobat de Partidul Comuniştilor, care este şi partidul de guvernare. Prin prisma declaraţiilor lui Voronin, conform cărora reintegrarea ţării şi soluţionarea conflictului transnistrean sunt o prioritate, putem spune că vom avea nevoie de o altă Concepţie a securităţii naţionale pentru că într-un stat reintegrat se vor schimba parametrii, circumstanţele şi sistemul. Din acest punct de vedere, dacă acest document va fi eficient, eu îl aprob. În cadrul Concepţiei securităţii naţionale există un punct unde este descrisă Strategia securităţii naţionale care trebuie să conţină elementele de implementare a acestei Concepţii. Strategia, de fapt, selectează obiectivele prioritare enunţate în Concepţie, determină cadrul instituţional şi care este rolul forţelor armate în cadrul sistemului de apărare. Eu cred că Strategia ar trebui să conţină şi un fel de diagnostic sau o constatare a stării de lucru, pentru că în dependenţă de această stare de lucru vor fi alese instrumentele pentru atingerea obiectivelor enunţate în Concepţie. Totodată, consider că această Strategie va fi elaborată curând, deoarece există deja o platformă a acestui document în cadrul Preşedinţiei, precum şi în cadrul a mai multor ministere şi comisii de resort. Există chiar şi o versiune a Strategiei militare în cadrul Ministerului Apărării. Ceea ce este important este faptul că aici a fost inclus procesul de evaluare a riscurilor şi ameninţărilor, şi anume acest proces trebuie să asigure o ameliorare şi o revizuire permanentă a acestor documente.

Sursa: www.flux.md