Conceptia securitatii nationale nu tine cont de interesele statului »»» 
Concepţia securităţii naţionale nu ţine cont de interesele statului

21 May 2008
Veaceslav Untilă, prim-vicepreşedinte al Alianţei „Moldova Noastră"

Interviu realizat de Gheorghe Budeanu

- Domnule Untilă, parlamentul a adoptat, în prima lectură, Concepţia securităţii naţionale a R. Moldova. Aţi fost printre cei care au criticat acest document. Ce v-a făcut să aveţi o atare atitudine?

- Actuala guvernare abordează unele probleme prin prisma intereselor de moment, care nici măcar nu sunt ale ţării, ci ale Partidului Comuniştilor. Concepţia securităţii naţionale nu exprimă clar obiectivele de securitate, nu prevede racordarea R. Moldova la complexele regionale de securitate. Unele componente de bază ale securităţii unui stat, cum ar fi securitatea alimentară, nici nu sunt schiţate, iar altele (de exemplu, securitatea economică) sunt abordate cu superficialitate. În context, nu pot să nu menţionez cele trei direcţii de bază ale acestei Concepţii: 1) o pronunţată politică anti-NATO şi eliminarea oricărei posibilităţi de apropiere a Moldovei de cel mai puternic spaţiu internaţional de securitate; 2) diminuarea responsabilităţii ce îi revine Rusiei pentru gravele probleme de securitate pe care le are R. Moldova; 3) promovarea unei politici neadecvate în adresa unui stat-membru al Uniunii Europene şi NATO, care este România.

Invocarea statutului de neutralitate permanentă nu consună nici pe departe cu dezideratul transformării R. Moldova în generator de securitate, ci dimpotrivă, plasează ţara noastră în poziţia de consumator permanent de securitate, care aşteaptă garanţii de la alte state.

- În ce măsură ameninţările în adresa securităţii naţionale, identificate în Concepţie, pot fi soluţionate în baza principiului de neutralitate?

- Pedalarea pe principiul de neutralitate permanentă nu ar aduce prea multe avantaje R. Moldova. În plus, statutul de neutralitate nu reprezintă în sine o garanţie de securitate. În acelaşi timp, lista de ameninţări identificate de comunişti în Concepţie relevă multe puncte de convergenţă cu obiectivele de securitate ale NATO, de unde vine şi concluzia că ele ar fi mai bine tratate prin intensificarea cooperării cu NATO. De altfel, chestiunea respectivă a devenit şi mai actuală după summitul NATO de la Bucureşti, care a acordat Ucrainei perspective clare de avansare în colaborarea cu Alianţa Atlanticului de Nord. Comuniştii nicidecum nu vor să înţeleagă că timpurile s-au schimbat şi NATO nu mai este un bloc strict militar. Astăzi, NATO este un spaţiu unde se garantează securitatea politică, securitatea economică, securitatea identitară etc. Adică, apropiindu-ne de acest spaţiu, noi am putea construi o relaţie reciproc avantajoasă cu structurile NATO şi am avea mult mai multe şanse de a rezolva problemele cu care se confruntă R. Moldova.

- Bine, dar există o situaţie concretă - problema transnistreană - şi unii cred că neutralitatea ar putea crea premise pentru soluţionarea ei...

- R. Moldova este un stat neutru din momentul adoptării Constituţiei. Însă, pe parcursul acestor ani, am avut un statut de neutralitate care s-a dovedit a fi gol de conţinut, deoarece pe teritoriul nostru se află trupele şi armamentul unui stat străin. Oare prezenţa unei forţe militare străine pe teritoriul R. Moldova nu constituie o sfidare a principiului de neutralitate, asupra căruia insistă actuala guvernare? Cu toată neutralitatea noastră, n-am avansat deloc în problema transnistreană.

Deşi conflictul transnistrean este considerat prima ameninţare de securitate, în Concepţie nu se indică asupra tuturor factorilor care împiedică soluţionarea lui. Nici măcar nu se face trimitere la necesitatea înlocuirii aşa-numiţilor pacificatori ruşi cu o misiune cu mandat internaţional. Fără astfel de prevederi, documentul nu face decât să limiteze voit şansele de rezolvare a diferendului transnistrean.

- Aţi afirmat mai sus că autorii Concepţiei încearcă să diminueze implicarea Rusiei în problemele de securitate naţională pe care le are Moldova. Aveţi şi argumente în acest sens?

- Este evident că Rusia s-a implicat nu numai în conflictul transnistrean, ci şi în problemele economice şi chiar în cele pe care guvernanţii le numesc în Concepţie ca „ameninţarea coliziunii sociale". Dar comuniştii se tem să spună lucrurilor pe nume. În Concepţie se cere retragerea din Moldova a forţelor militare străine, dar nicăieri nu se face măcar aluzie că ar fi vorba de trupele ruseşti. Se vorbeşte despre formaţiunile militarizate din regiunea estică a R. Moldova, dar nu despre forţe militare. Nu cred că este o simplă omisiune pe care o putem trece eventual pe seama nivelului nesatisfăcător de pregătire a celor care au elaborat proiectul. Cu siguranţă, din comisia care a pregătit documentul au făcut parte şi specialişti în domeniul militar, care ştiu în ce constă diferenţa dintre o formaţiune militarizată şi forţe armate ale unui stat străin. Asistăm la o schimbare în premieră a accentelor privind problema transnistreană şi chiar la o negare a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a recunoscut Rusia ca stat ce a contribuit la apariţia şi menţinerea în toţi aceşti ani a regimului separatist din stânga Nistrului. Prin această Concepţie se sugerează că toate problemele ce ţin de separatism sunt legate de formaţiunile militarizate ale lui Igor Smirnov. Şi niciun cuvânt despre rolul prezenţei militare ruse în R. Moldova.

- În cea de-a treia direcţie a Concepţiei, aţi identificat, într-adevăr, o „substanţă" antiromânească a documentului?

- Prin această Concepţie, comuniştii insistă asupra semnării cu România a celor două tratate - de bază şi de frontieră. Numai că documentul ar fi trebuit corelat la realităţile existente încă din 2007. România, ca membru al UE, urmează a nu fi tratată separat, şi să nu i se impună semnarea celor două tratate, deoarece acestea nu au nicio relevanţă, atunci când e vorba de securitate. Mai mult chiar, formulările din Concepţie la această temă, care au un vădit caracter conflictual, subminează relaţia cu un stat-membru al UE.

- Ce se spune în Concepţie despre relaţiile cu UE?

- În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, în Concepţie se remarcă o confuzie deliberată, propagandistică între obiectivele de etapă ale R. Moldova (Planul de Acţiuni RM-UE, Politica Europeană de Vecinătate) şi accederea ca membru deplin al acestei organizaţii. De asemenea, extinderea UE şi integrarea RM sunt prezentate ca o garanţie a dezvoltării politice, economice şi sociale, când, în realitate, UE fixează anumiţi parametri de dezvoltare în cele trei domenii drept criterii/condiţii a admiterii. Este semnificativ faptul că referirile la întegrarea în UE permit eludarea completă a problematicii de securitate, care rămâne netranşată în tot documentul.

- Va contribui această Concepţie la soluţionarea problemelor de securitate pe care le are R. Moldova?

- Proiectul acestei Concepţii are legătură cu reluarea procesului de negocieri în problema transnistreană. Documentul a fost elaborat în grabă şi nu ţine cont de interesele statului, ci de interesele şi ambiţiile partidului de guvernământ. Proiectul denotă legături profunde cu mentalitatea comunistă. Se enumără, fără a fi analizate şi ierarhizate mecanismele şi responsabilităţile de aplicare a unor măsuri. Tocmai de aceea, Concepţia în varianta ei actuală nu poate asigura securitatea noastră naţională. Cred că următoarea guvernare va trebui să revină neapărat asupra problemei securităţii naţionale.

Sursa: www.timpul.md