Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova
PROMOVAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII
Scutul discordiei: La un pas de al doilea Razboi Rece in Europa de Est.
|RO|EN|
Scutul discordiei: La un pas de al doilea Război Rece în Europa de Est
4 Feb 2010
Realitatea NET
Proiectul scutului anti-rachetă american a generat cele mai multe controverse în relaţia dintre Washington şi statele din Estul Europei şi nu numai.
SUA susţine că sistemul compus dintr-un radar şi un interceptor balistic ar trebui să apere continentul european şi SUA de eventualele proiectile balistice lansate din Iranul cu pretenţii nucleare. Kremlinul nu prea are încredere însă în proiectul american de-a amplasa structurile de apărare în Europa de Est, chiar în coasta Rusiei şi acuză Washingtonul că apelează la o nouă strategie de izolare a fostului inamic din Războiul Rece, ca pe vremea preşedintelui Ronald Reagan. Într-atât de iritat au fost Putin & Co. încât au vorbit de un al doilea Război Rece, iar Poloniei, statul cu care SUA discutase iniţial, i-au pus în vedere că, găzduind componente ale scutului american, devine ea însăşi ţintă. În 2008, preşedintele rus Dmitri Medvedev ameninţa că va muta rachetele nucleare strategice cu rază scurtă în portul Kaliningrad, o exclavă a Rusiei între Polonia şi Lituania, dar s-a răzgândit în ianuarie 2009.
La început, se vorbea că elementele scutului antirachetă vor fi instalate în Polonia şi în Cehia, state devenite aliate de bază ale SUA după prăbuşirea comunismului, ambele conduse de politicieni de dreapta. La începutul lui 2007, America lui Bush a demarat negocierile formale cu cele două state. În Polonia ar fi urmat să fie amplasat sistemul de interceptare, iar în Cehia radarul terestru. Opoziţia publică a fost însă foarte puternică în ambele ţări. 57% dintre polonez au declarat că nu sunt de acord cu planul; în cazul Cehiei, opoziţia a fost chiar mai extinsă, 67% dintre cehi spunând nu scutului şi bazelor americane. SUA a negociat cu Polonia aproape 2 ani. În iulie 2008, Varşovia spunea că nu poate fi de acord cu condiţiile americanilor. O lună mai târziu, miniştrii afacerilor externe american şi polonez anunţau că s-a ajuns la o înţelegere, provocând furia Kremilinului. În septembrie 2009 însă, noul preşedinte american, Barack Obama părea să împăciuiască Rusia, anunţând că SUA renunţă la instalarea scutului în Polonia. În schimb, o parte din apărarea antirachetă ar fi urmat să se mute de pe uscat pe navele de luptă americane din Marea Neagră. Dacă Rusia a salutat decizia, Praga şi Varşovia s-au declarat nemulţumite de întorsură. La scurt timp după anunţ, în Marea Neagră apăreau nave de război echipate cu sisteme antirachetă. Noul sistem de apărare gândit la Washington care ar fi urma să fie mai puternic, mai inteligent şi mai rapid ar fi însemnat şi instalarea unor elemente terestre în ţări ca Turcia, Israel, Bulgaria şi România.De altfel, presa străină specula de ani buni că România ar fi în cărţi pentru scut. Întrucât teritoriul românesc nu era protejat integral de sistemul conceput de administraţia Bush, la summitul din 2008 de la Bucureşti, România a cerut interconectarea scutului cu un sistem mobil al NATO, iar când a fost vorba de flexibilizarea planului, administraţia de la Bucureşti a fost între primele care au salutat decizia preşedintelui Obama. Vicepreşedintele Joe Biden, aflat în vizită în România în octombrie 2009 spunea că SUA apreciază entuziasmul guvernului român faţă de noul scut antirachetă. “Dumneavoastră aţi înţeles de la început, în timp ce alţi colegi, cum ar fi cei din Polonia, înţeleg abia acum”, spunea Joe Biden vorbind despre avantajele noului proiect de apărare antibalistică ce implică rachete de interceptare de tip SM-3. Iată dar că acum România anunţă că va deveni gazdă a unei instalaţii de interceptare, în locul Poloniei unde s-ar fi desfăşurat aceleaşi sisteme. În Polonia, SUA se mulţumeşte în schimb să instaleze doar rachete Patriot.
Sursa: www.realitatea.net
