![]()
PROMOVAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII
|RO|EN|
![]()
14 Jan 2009
Parlamentul European, Comunicat de presă
Parlamentul European a dezbătut situaţia legată de disputa dintre Federaţia Rusă şi Ucraina privind furnizarea cu gaz. Europarlamentarii au arătat că Rusia şi Ucraina ar trebui să soluţioneze această dispută cât mai rapid. Cetăţenii europeni suferă în urma unui conflict bilateral, iar Europa ar trebui să şi intensifice eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie.
În numele preşedinţiei cehe Alexander Vondra, vice-prim ministru şi ministru pentru afaceri europene, a reiterat faptul că preşedinţia cehă consideră securitatea energetică una dintre priorităţile sale. În urma disputei dintre Gazprom şi Naftogaz, Uniunea Europeană trebuie să facă faţă sistării furnizării cu gaze de către Rusia, ponderea acestei sistării fiind de aproximativ 30% din totalul importurile UE de gaz, unele state membre înregistrând o dependenţă de 100% faţă de gazul rusesc.
În continuare, demnitarul ceh a trecut în revistă evoluţia detaliată a evenimentelor începând cu 1 ianuarie 2009. În urma negocierilor lungi şi dificile, la 12 ianuarie, preşedinţia EU a reuşit să obţină semnarea de către ambele părţi a acordului care reprezintă baza legală pentru trimiterea unei echipe de monitorizare, compusă din experţi UE independenţi, cărora li se alătură observatori ale ambelor părţi. Această echipă are mandatul de a realiza o evaluare independentă fluxului de gaz care tranzitează Ucraina spre UE. Monitorizarea a fost o precondiţie impusă de Rusia pentru reluarea aprovizionării cu gaz.
Obiectivul principal al preşedinţiei a fost reluarea imediată a furnizării cu gaze. Demnitarul ceh a subliniat că este esenţial Ca UE să nu se lase implicată în litigiul bilateral dintre Gazprom şi Naftogaz.
Atât preşedinţia, cât şi Comisia îndeamnă ambele părţi la dialog în vederea atingerii unui compromis. Nerespectarea acordului din 12 ianuarie de către Rusia sau Ucraina ar fi inacceptabilă.
Alexander Vondra a declarat că mai există o serie de probleme ce trebuie adresate:
· chestiunea gazului tehnic de către Ucraina are nevoie pentru menţinerea funcţionării sistemului de tranzit
· contractele dintre Rusia şi Ucraina cu privire la preţul gazului şi taxele de tranzit trebuie să stabilească prevederi legale obligatorii, menite să prevină astfel de perturbări în viitor
· există un consens larg între statele membre că trebuie adoptate imediat măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea securităţii energetice a Uniunii.
În continuare, ministrul ceh a enumerat principalele concluzii adoptate de Consiliul Energie: crearea unui sistem de solidaritate eficient şi funcţional, capacităţi mai largi de stocare, diversificarea resurselor şi a rutelor de aprovizionare etc.
Andris Piebalgs, comisarul european pentru energie a declarat că "suntem martorii unei crize energetice comparabilă cu cea din ani 1970." El a subliniat că ambele părţi (Rusia şi Ucraina) şi-au pierdut reputaţia de furnizori de energie credibili.
Domnul Piebalgs a arătat că există o lipsă a infrastructurii de interconectare pentru transportul gazelor de la depozite spre anumite locaţii, fapt datorat şi lipsei interesului comercial de investi in această infrastructură.
Referindu-se la directiva privind aprovizionarea cu gaz, comisarul european a menţionat că Comisia va prezenta în săptămânile următoare o propunere de revizuire a directivei.
În final, el a mulţumit Parlamentului European pentru eforturile de conciliere, în special preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering şi lui Jacek Saryusz-Wolski.
Vorbitorii grupurilor politice
În numele grupului politic PPE-DE, Jacek Saryusz-Wolski (Polonia) a declarat că "trebuie să ne întrebăm ce am făcut pentru cetăţenii europeni, industrie şi locurile de muncă pentru a-i apăra faţă de astfel de situaţii?"
Europarlamentarul a făcut referire la raportul elaborat de el deja în septembrie 2007 şi adoptat în mod unanim de către Parlamentul European, raport în care se solicită crearea unei politici energetice comune.
Grupul PPE-DE doreşte ca Parlamentul European să fie implicat în mod activ în dialogul cu Rusia şi Ucraina, prin crearea deja a unui grup de contact cu parlamentele acestor ţări.
Jacek Saryusz-Wolski a adresat două întrebări Comisiei şi Consiliului: care sunt responsabilităţile pe care UE le poate prelua în această situaţie de criză şi care sunt instrumentele de presiune ce sunt la dispoziţia Uniunii la momentul actual.
Hannes Swoboda (Austria), in numele grupului PSE, a declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina au dat dovadă de lipsa oricărei responsabilităţi, ambele părţi având o atitudine iresponsabilă faţă de Europa.
Potrivit europarlamentarului austriac, Comisia ar fi trebuit să preseze mai mult şi să prevadă astfel de situaţii negative, având în vedere că la momentul sistării gazelor nu mai exista un acord în vigoare.
Cu privire la liberalizarea pieţelor de gaze, acesta a menţionat că mai degrabă este nevoie de o mai bună interconectare între statele membre.
Hannes Swoboda a solicitat elaborarea până în mai 2009, înaintea alegerilor europene, a unei strategii comună în domeniul energiei care să includă învăţămintele trase în urma unor astfel de experienţe negative.
István Szent-Iványi (ALDE, Ungaria) a reiterat dependenţa UE faţă de Rusia, care trebuie redusă. O alternativa fiabilă pentru diversificare rutelor este gazoductul Nabucco. De asemenea, interconectivitatea şi solidaritatea europeană sunt necesare.
Rusia trebuie să îşi respecte obligaţiile la nivel internaţional, în caz contrar trebuie să existe repercusiuni foarte clare. "Preţului gazului are şi un preţ politic", a mai adăugat acesta.
Hanna Foltyn-Kubicka (UEN, Polonia) consideră că, de fapt, este vorba de o criză care îşi are rădăcinile în politica agresivă a Kremlinului, care astfel încearcă să îşi extindă dominanţa asupra Europei Centrale şi de Est.
Rebecca Harms (Grupul Verzilor/ ALE, Germania) deplânge faptul că Europa a neglijat rezolvarea problematicii energetice, iar la momentul actual Europa nu dispune de o strategie comună în domeniul energetic.
Esko Seppänen (GUE/NGL, Finlanda) a felicitat Comisia Europeană pentru rolul de mediator în contextul disputei ruso-ucrainene, însă UE nu este responsabilă de această situaţie. El a menţioant că sanţiunile nu reprezintă o abordare corectă, sugerând un posibil boicot al gazului rusesc, recomandând Poloniei o astfel de acţiune.
Gerard Batten (IND/DEM, Marea Britanie), citând colegul din IND-DEm, Godfreu Bloom, a declarat că aprovizionarea Marii Britanii cu energie este controlată "de un gangster ca Vladimir Putin" este o nebunie. Marea Britanie nu ar trebuie să subscrie la o politică energetică europeană.
Intervenţii ale europarlamentarilor români
Adrian Severin (PSE) a declarat în plen că "situaţia cu care ne confruntăm nu este o simplă dispută ruso-ucraineană. Există o dispută ruso – europeană având ca obiect statutul geopolitic al Ucrainei. Există o dispută între Uniunea Europeană şi Ucraina pe tema perspectivei integrării europene a Ucrainei. Există o dispută între Uniunea Europeană şi Rusia având ca obiect monopolul rusesc asupra furnizării de gaz. Şi există, în fine, o dispută între Uniunea Europeană şi Ucraina având ca obiect monopolul ucrainean asupra tranzitului de gaz.
Toate aceste dispute cumulate ne poziţionează în mijlocul unui război al energiei, în care este vorba despre partajarea puterii. În acest război suntem combatanţi şi nu ostatici. Suntem una din părţile conflictului, cu propriile interese legitime, şi nu mediatori. Acest război îşi extinde consecinţele de la o criză la alta. Putem vedea în toate acestea lupta şi organiza, în consecinţă, o conferinţă de pace?
Avem nevoie de reguli pentru o piaţă liberă a energiei, reguli împărtăşite de partenerii noştri ruşi şi ucraineni. Avem nevoie de garanţii, mecanisme, în scopul implementării acestor reguli într-un sistem de arbitraj pentru soluţionarea disputelor, precum şi de instituţii care să pună în mişcare aceste mecanisme. Avem nevoie de o Politică Energetică Europeană comună deservită de instrumente juridice si politice adecvate şi consolidată de acorduri integrate cu ţările furnizoare şi de tranzit, respectiv cu Rusia şi Ucraina.
Sancţiunile nu ar putea funcţiona. Şi nici confruntarea nu reprezintă soluţia. De aceea, trebuie să fim uniţi şi să negociem în mod strategic şi comprehensiv. În acest scop, trebuie să organizăm un grup de lucru interparlamentar ad-hoc, format din reprezentanţii Parlamentului European, ai Dumei de Stat ruseşti si ai Parlamentului ucrainean în vederea urmăririi procesului de creare a consensului şi a unei strategii, pe baze permanente, cât timp acest lucru se va dovedi necesar."
Sursa: www.europarl.europa.eu