A inceput sfarsitul razboiului din Irak 

|RO|EN|

A început sfârşitul războiului din Irak

30 Jun 2009

Reuters

La şase ani după invazia controversată, trupele americane au părăsit marţi ultimele oraşe ocupate ale Irakului, predând formal îndatoririle de securitate autorităţilor de la Bagdad.

Până marţi, la miezul nopţii, toţi soldaţii americani combatanţi urmau să plece din centrele şi aşezările urbane din Irak. Aceasta reprezintă încheierea primei etape din retragerea prevăzută în pactul comun de securitate şi al cărui rezultat final ar urma să fie încetarea tuturor misiunilor de luptă până în septembrie 2010, urmată de părăsirea completă a ţării de către combatanţii americani până la sfârşitul anului 2011.

Încă de luni, soldaţii americani au plecat din centrul Bagdadului, concentrându-se în două mari baze militare din apropierea aeroportului capitalei. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Bryan Whitman, afirma marţi că SUA au închis sau au predat controlul a 120 de baze şi instalaţii şi urmau să facă acelaşi lucru cu alte 30 până la sfârşitul zilei.

Totuşi, un număr redus de militari, însărcinaţi cu antrenarea şi consilierea trupelor irakiene, vor rămâne în urmă.

Aproximativ 131.000 de soldaţi americani, incluzând 12 brigade de luptă, rămân încă în Irak, dar numărul lor nu va scădea semnificativ înainte de alegerile naţionale ce vor avea loc în ţara din Golful Persic în ianuarie 2010.

De bucurie că americanii şi-au încheiat retragerea din oraşe, fapt privit de irakieni drept o recucerire a mândriei naţionale după ce campania de eliberare de regimul lui Saddam Hussein s-a transformat într-o ocupaţie militară de facto, guvernul irakian a decretat 30 iunie drept sărbătoare publică, Ziua Suveranităţii Naţionale, iar la Bagdad s-a organizat o petrecere impresionantă pentru a se marca încredinţarea atribuţiilor de securitate autorităţilor autohtone. Irakienii au început celebrarea retragerii încă de luni, decorând vehiculele militare cu flori şi steaguri irakiene.

Premierul irakian, Nuri al-Maliki, consideră această retragere drept o mare victorie şi a comparat-o cu rebeliunile triburilor irakiene împotriva Imperiului Britanic în 1920.

Retragerea americană nu este însă privită numai cu bucurie, ci şi cu îngrijorare. Atât comandanţii americani, cât şi cei irakieni se tem că în lipsa trupelor americane în oraşe violenţele ar putea escalada, chiar dacă puşcaşii rămân îndeajuns de aproape ca să intervină în caz de nevoie.

Temerile sunt justificate în contextul intensificării atacurilor militanţilor insurgenţi în ultima săptămână. Două atentate de amploare s-au soldat cu moartea a aproape 150 de oameni, iar luni explozia unei maşini-capcană a omorât zece persoane în oraşul Mosul din nordul ţării. În plus, comandamentul armatei americane a dezvăluit că patru militari şi-au pierdut viaţa în luptă, la Bagdad.

Chiar dacă forţele irakiene au preluat controlul, situaţia politică rămâne încă neclară. Tensiunile au sporit între Bagdad şi minoritatea kurdă concentrată în nord, iar alegerile din ianuarie vor pune la încercare noua democraţie din Irak.

Operaţiunea Iraqi Freedom a început în martie 2003 când o forţă multinaţională condusă de SUA şi Marea Britanie a invadat Irakul, căutând înlăturarea dictatorului Saddam Hussein. Campania declanşată sub pretextul suspiciunilor că Irakul are arme de distrugere în masă - ipoteză încă nedemonstrată - a adus critici vehemente tandemului George Bush-Tony Blair, în aceste condiţii Obama capitalizând serios în campania electorală de pe urma promisiunii că-i va scoate pe soldaţii americani din acest război.

Pentru Statele Unite, războiul preşedintelui Bush are costuri enorme. Pe de-o parte, imaginea Americii a fost afectată serios de acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului şi militarism. În plus, Washingtonul a investit circa 845 de miliarde de dolari în această campanie militară care a răpit viaţa a aproximativ 4.300 de soldaţi americani şi a omorât mai mult de 11.000 de irakieni.

Sursa: www.reuters.com

 

Ştiri/Evenimente: Comentarii/Opinii Analize şi studii Informaţii Home
 Securitatea internatională/europeana        
 Securitatea energetică în regiune        
 RM: Reforma sectorului de securitate şi apărare        
 RM: Reforma sistemului judiciar        
 RM: Reglementarea transnistreană        
 Relaţiile Moldova-NATO        
 Integrare europeană