Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova
PROMOVAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII
Bronislaw Komorowski: „Polonia nu o sa plinga daca SUA nu mai construiesc scutul antiracheta“
|RO|EN|
Bronislaw Komorowski: „Polonia nu o să plângă dacă SUA nu mai construiesc scutul antirachetă“
14 May 2009
Cotidianul.Ro
Preşedintele Camerei Deputaţilor din Seimul polonez, Bronislaw Komorowski, povesteşte pentru Cotidianul despre efectele crizei asupra ţării sale şi explică viziunea poloneză asupra scutului american antirachetă şi despre nevoia ca UE să discute cu Chişinăul.
În contextul crizei economice care afectează Europa de Est se discută mult despre un flux invers al migraţiei. Se întoarce acasă emblematicul „instalator polonez”? Dacă da, ce face înapoi în Polonia? În ce sectoare se încadrează?
În Polonia, din fericire, nu avem o criză financiară a sistemului bancar, dar resimţim efectele crizei economice din Vest, în special din Germania, şi asta din cauză că aproximativ 25% din exporturile poloneze mergeau către piaţa germană. Aşa că faptul că firmele poloneze şi-au pierdut pieţele pe care-şi desfăceau produsele, ar fi un aspect al crizei. Există într-adevăr şi acest aspect al polonezilor care lucrau în pieţele mai dezvoltate din Vest şi acum nu mai au ce face acolo.
Nu putem spune că acest fenomen are o dimensiune de masă, în schimb avem ocazia să experimentăm nişte fenomene pe care mai demult nu le-am cunoscut: e vorba de un caracter sezonier al acestor veniri şi plecări. De exemplu, cei care nu mai au ce face în Marea Britanie revin în Polonia pentru un timp şi aşteaptă ca acolo să se schimbe realitatea, ca să poată pleca din nou. Există şi o parte din ei care încep să lucreze şi în Polonia. Pentru că în Polonia nu este o creştere foarte importantă a şomajului şi asta datorită faptului că Polonia este una dintre puţinele ţări care trec prin această criză destul de uşor. În Polonia, experţii în economie încă nu s-au decis dacă vor anunţa că vom avea o creştere economică la nivel 0 sau poate undeva în jur de 2% creştere pozitivă, asta în momentul în care în Germania aceste estimări sunt undeva la nivelul de 4% creştere negativă. Tocmai faptul că această criză este mai puţin resimţită în Polonia îi face pe polonezii care au plecat cândva să lucreze în Vest să revină şi să se mai apropie o dată de pieptul patriei în căutarea unei vieţi mai bune.
Cu toate acestea, Polonia a cerut de la FMI o finanţare de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Cum s-a ajuns la această situaţie, mai ales în condiţiile în care, cu câteva luni în urmă, guvernul de la Varşovia îşi declara disponibilitatea de a da bani Fondului?
Într-adevăr, Polonia încearcă să ajute ţările în care criza este mai accentuată decât la noi, iar linia elastică de credit, despre care aţi vorbit, a fost primită de Polonia pe 6 mai, şi este în valoare de 20,5 miliarde de dolari. Acordarea acestei linii elastice de credit va spori capacitatea autorităţilor poloneze de a acţiona în eventualitatea înrăutăţirii situaţiei economice pe plan internaţional. Această linie elastică de credit reprezintă pentru noi un instrument de prevenire şi nu o sursă de finanţare. În acelaşi timp, ne bazăm pe faptul că modul în care o vom utiliza va fi de natură să confirme încrederea investitorilor străini în piaţa poloneză.
Washingtonul pare să arate mai multă bunăvoinţă Rusiei de la învestirea preşedintelui Obama. Mai mult, dă semne că ia în consideraţie înlocuirea scutului antirachetă ce ar urma să fie depus şi în Polonia cu staţia radar din Azerbaidjan propusă de Kremlin pentru a fi folosită în comun...
În primul rând, aş spune că Polonia nu a cerut să se stabilească baze în Polonia, din contră, Statele Unite au cerut acordul pentru a localiza în Polonia unul dintre elementele acestui scut. Polonia a avut deschiderea de a recunoaşte importanţa acestui lucru pentru America, cerând în acelaşi timp un interes mai mare al Statelor Unite pentru securitatea Poloniei. Primul tratat, care prevedea şi localizarea unui scut, şi este deocamdată la nivelul de tratat propus pentru ratificare. Dacă SUA vor considera că acest proiect nu mai este important, Polonia cu siguranţă n-o să plângă din cauza asta, pentru că prezenţa elementelor scutului american antirachetă în Polonia reprezintă pentru noi nişte complicaţii inclusiv în ceea ce priveşte relaţia cu UE. Deocamdată, Polonia şi-a plătit partea ei pentru localizarea acestor elemente în ţara noastră, pentru că nu se întâmplă foarte des în realitatea noastră ca un stat să-şi ameninţe vecinii cu atacuri cu rachete, aşa cum s-a întâmplat în cazul Rusiei, care a încercat să ne sperie cu rachetele sale. Pentru Polonia este important un sistem de apărare antiaeriană, dar în cadrul unui sistem de apărare lărgit, cel al Pactului Nord-Atlantic. Polonia va încerca să-i convingă pe americani de importanţa instalării unor scuturi care să ne protejeze şi de acele rachete care ne-ar putea ataca pe noi, acelea cu rază medie şi scurtă de acţiune.
Recentul summit pentru Parteneriatul Estic iniţiat de Polonia a inclus şi Republica Moldova, în ciuda scandalului care a izbucnit după contestarea alegerilor. Sau poate tocmai datorită acestui lucru.
Totuşi, România lua în consideraţie să blocheze participarea Moldovei. În ce măsură se califică Moldova pentru a discuta cu Uniunea Europeană?
Parteneriatul Estic nu se adresează ţărilor care îndeplinesc condiţiile de aderare la Uniunea Europeană. Din contră, rolul acestuia este tocmai să le uşureze acestor ţări şi să le îndemne să se străduiască să ajungă să îndeplinească aceste criterii. Din punctul de vedere al UE, cât şi al Poloniei, importantă este, de exemplu, chestiunea Belarusului, unde ştim cu toţii că realitatea este departe de ceea ce am numi o democraţie. Noi considerăm că acest parteneriat este o şansă pentru a schimba nişte realităţi, o şansă susţinută cu fonduri europene, şi mi se pare că şi România ar trebui să trateze în acelaşi fel Parteneriatul Estic în ceea ce priveşte Moldova. Pentru că ce-i atrage pe cetăţenii moldoveni este perspectiva că vor ajunge să se afle măcar pe orbita de influenţă a UE. După părerea mea, pentru mare parte dintre cetăţenii moldoveni, România este atrăgătoare nu numai datorită faptului că există această apropiere lingvistică faţă de România, ci pentru că este văzută ca un element al unei lumi mai bine, al Uniunii Europene. Eu aş privi acest parteneriat drept o şansă de colaborare, de acţiune comună a Poloniei şi României.
La Varşovia există multe voci critice la adresa Tratatului de la Lisabona, menit să accentueze integrarea statelor membre UE. Care sunt şansele ca Tratatul de Reformă să treacă de Polonia?
Aici ţin să vă contrazic. E foarte puţin euroscepticism în Polonia. Până şi partidele conservatoare, de dreapta, şi-au schimbat într-o mare măsură optica şi vorbesc de beneficiile Uniunii Europene, chiar dacă păstrează anumite rezerve. Tratatul de la Lisabona a fost ratificat de Parlamentul polonez, dar preşedintele Kaczynski încă nu l-a promulgat, spunând că aşteaptă să vadă rezultatul următorului referendum din Irlanda. Preşedintele trebuie însă să îl semneze, nu are altă opţiune, aşteaptă numai momentul potrivit pentru a o face. Polonia a fost de acord să cedeze o parte din puterea pe care o avea graţie Tratatului de la Nisa, chiar dacă aceasta presupune ca ea să aibă o voce mai puţin puternică, dar a cerut o politică externă comună, apărare comună şi a pus un accent deosebit pe securitatea energetică iar toate aceste aspecte se regăsesc în Tratatul de la Lisabona.
Un conservator polonez la Bucureşti
Bronislaw Komorowski este din noiembrie 2007 preşedintele Camerei Deputaţilor din legislativul de la Varşovia. Cariera sa politică include şi funcţia de ministrul al Apărării şi Securităţii Naţionale pe care a ocupat-o între 2000 şi 2001 în guvernul Jerzy Buzek. Totodată, politicianul care a studiat istoria la Universitatea din Varşovia este şi vicepreşedintele partidului conservator de centru-dreapta Platforma Civică, înfiinţat în 2001 de actualul şef al guvernului polonez, Donald Tusk. Bronislaw Komorowski a efectuat săptămâna aceasta o vizită în România, întâlnindu-se miercuri şi cu preşedintele Traian Băsescu.
Sursa: www.cotidianul.ro
