Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova
PROMOVAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII
Un numar de 31 de tari semnatare ale tratatului de interzicere a bombelor cu fragmentatie dispun inca de stocuri din aceste arme controversate
|RO|EN|
Un număr de 31 de ţări semnatare ale tratatului de interzicere a bombelor cu fragmentaţie dispun încă de stocuri din aceste arme controversate
29 May 2009
AGERPRES
Un număr de 31 de ţări semnatare ale tratatului de interzicere a bombelor cu fragmentaţie dispun încă de stocuri din aceste arme controversate, conform unui raport dat publicităţii vineri, relatează AFP.
Cele trei ţări care deţin cele mai mari stocuri sunt Marea Britanie (38,7 milioane de bombe cu fragmentaţie), Germania (33 milioane) şi Olanda (26 milioane), subliniază raportul Human Rights Watch (HRW) şi Landmine Action.
Aceste state fac însă parte din cele 96 de ţări semnatare ale Convenţiei privind armele cu fragmentaţie, adoptată în mai 2008 cu scopul de a interzice utilizarea, producţia, transferul şi stocarea acestora.
Dintre cele 96 de ţări semnatare, numai şapte au ratificat-o, în condiţiile în care sunt necesare 30 de ratificări pentru intrarea ei în vigoare.
De altfel, numeroase state care dispun de importante stocuri de bombe cu fragmentaţie în arsenalele lor nu au semnat încă tratatul, printre care SUA, China şi Rusia.
Dintre ţările nesemnatare, SUA deţin cele mai mare stoc - 730 de milioane de arme cu fragmentaţie.
'SUA nu sunt în pas cu epoca, la fel ca şi principalii lor aliaţi din domeniul militar', a comentat directorul departamentului de armament al HRW, Steve Goose.
'Ar trebui să existe o politică globală la nivelul NATO de a nu utiliza bombele cu fragmentaţie în timpul operaţiilor comune', a apreciat Goose. Din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, 20 au semnat Convenţia.
Bombele cu fragmentaţie sunt lansate de artilerie sau din avion. Odată în aer, ele eliberează înainte de a atinge solul mai multe sute de fragmente de mărimea unei sticle.
Un anumit număr de fragmente nu explodează la impact, transformându-se în mine antipersonal care pot face victime la mult timp după conflict, notează AFP.
Conform raportului, stocul mondial de bombe cu fragmentaţie se ridică 'la câteva miliarde'.
În 2009, 17 state continuă să producă astfel de muniţie, adaugă raportul. Printre ele se număra state puternice ca SUA şi Rusia, dar şi ţări mai mici, precum Brazilia, Polonia şi Singapore.
Pe lista statelor producătoare cuprinsă în raportul de vineri se mai află şi România, Egipt, Slovacia, Grecia, India, Iran, Israel, Coreea de Nord, Pakistan, Coreea de Sud şi Turcia.
Sursa: www.rompress.ro
