Prisa.md - promovarea schimbarilor democratice si calitative in Republica Moldova
PROMOVAREA REFORMELOR ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI, SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII
Banca-Mondiala-pune-carbuni-sub-incalzirea-globala
|RO|EN|
Banca Mondială pune cărbuni sub încălzirea globală
16 Sep 2009
Cotidianul.Ro
Banca Mondială cheltuieşte miliarde de dolari subvenţionând construirea de electrocentrale pe combustibil fosil, în pofida propriilor avertismente potrivit cărora arderea de cărbuni şi gaze expune populaţia săracă a planetei la schimbări climatice catastrofale
Într-un document făcut public miercuri, „Raport asupra Dezvoltării Lumii“, Banca Mondială, a cărei menire principală este combaterea sărăciei, face un apel la toate ţările dezvoltate să „acţioneze diferit“ pentru combaterea încălzirii globale. Pe de altă parte, aceeaşi instituţie finanţează construirea mai multor centrale pe cărbuni, care vor emite fiecare câteva milioane de tone de dioxid de carbon anual, în următorii 40-50 de ani, scrie „The Times“.
„Ţările în curs de dezvoltare sunt afectate diferit de schimbarea climei - o criză de care nu ele sunt responsabile şi pentru care nu sunt pregătite. Deschiderea accesului la energie şi la alte servicii utilizând tehnologii bogate în carbon va produce mai multe gaze cu efect de seră, rezultând o schimbare a climei mai accentuată“, se afirmă în raport.
Acelaşi document arată că între 70 şi 80 la sută din pagubele provocate de încălzirea globală prin secete, inundaţii şi niveluri crescute ale apelor oceanice se produc şi se vor produce în ţările mai sărace.
Din acest motiv, banca apelează la statele dezvoltate, precum SUA şi Marea Britanie, să ajute naţiunile în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climei. Raportul estimează că, dacă lumea nu acţionează imediat pentru reducerea emisiilor poluante, temperatura globală va creşte înainte de finele acestui secol cu 5 grade Celsius. „O astfel de creştere dramatică a temperaturii poate duce la dispariţia junglei amazoniene, la pierderea completă a gheţarilor din Anzi şi Himalaya şi la acidificarea rapidă a apelor oceanice, în urma căreia vor dispărea recifele de corali“, estimează documentul de 260 de pagini.
„Viteza şi magnitudinea schimbării pot eradica peste 50% din specii. Nivelul apelor oceanice va creşte şi el cu aproape un metru, ameninţând 60 de milioane de oameni. Productivitatea agricolă va intra în declin pe tot globul, alţi peste 3 milioane de oameni riscând să moară de foame în fiecare an“, se mai arată în raport. Banca nu face însă nici o referire la planurile sale de subvenţionare a construirii de noi şi gigantice electrocentrale pe cărbuni în India, Africa de Sud, Botswana şi alte ţări, majoritatea subdezvoltate.
Anul trecut, Banca Mondială şi o parteneră de a sa, Banca de Dezvoltare a Asiei, au aprobat o finanţare de 850 de milioane de dolari pentru construirea unei astfel de centrale în Gujarat, vestul Indiei. Această centrală, prima dintr-o serie de nouă, va deveni o sursă de poluare monumentală, emiţând nu mai puţin de 26,7 milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Tot BM contribuie cu 5 miliarde de dolari la planul sud-african de extindere a capacităţii energetice, care include construirea a şase centrale pe cărbuni. Marianne Fay, economistul-şef pentru dezvoltare durabilă al BM, spune despre cărbune că este deocamdată calea cea mai ieftină şi mai sigură de a livra electricitate pentru 1,6 miliarde de oameni care deocamdată nu au aşa ceva. Dar Tim Jones, responsabil politic al Mişcării pentru Dezvoltare Mondială, care de asemenea are ca misiune reducerea sărăciei, a spus că politica BM serveşte „interesele ţărilor şi corporaţiilor occidentale, nu interesele pe termen lung ale naţiunilor sărace“.
Tot pe tema încălzirii globale, între SUA şi Marea Britanie a apărut o dispută majoră pe tema viitorului acord internaţional de limitare a emisiilor poluante. Surse europene au declarat pentru „The Guardian“ că abordarea americană poate submina noul tratat şi va slăbi capacitatea naţiunilor de a reduce emisiile de carbon. Tratatul care va fi negociat în decembrie, la Copenhaga, este catalogat de experţi drept „ultima şansă“ a omenirii de a se salva de efectele devastatoare ale încălzirii globale. Dacă europenii încearcă să păstreze structurile şi sistemul de reducere a emisiilor poluante naţionale prevăzute în Protocolul de la Kyoto, SUA vor să renunţe complet la acestea şi să le substituie cu un sistem de concepţie americană.
Sursa: www.cotidianul.ro
